– Sper că mai e cineva cu tine!
– Ăăăă…nu!
Eram eu acum doi ani, la intrarea în Alioli, şocând-o pe Ioana (Prinţesa Urbană). Arătam cam aşa: pe un umăr căram o geantă de bebeluş şi cu aceeaşi mână conduceam un copil de 2 ani, nerăbdător să scape din prinsoarea mea. În cealaltă parte, pe cot de data aceasta, duceam cu graţie o scoică în care stătea tolănită bebeluşa de 6 luni. Ocupată în totalitate. Cred că acum şi pe mine m-ar şoca o aşa imagine…brrrr!
Acesta este primul eveniment la care îmi amintesc să fi participat şi de atunci am început să dau curs şi altor invitaţii. Din mai multe motive, printre care:
- Socializarea. Nu este un secret că acest aspect al vieţii noastre are mult de suferit în momentul în care devenim mame. La început ne retragem în cuibul nostru şi ne dedicăm cu totul noului pui de om. Facem din asta misiunea vieţii noastre. Apoi, subiecte precum alăptare, colici, diversificare, sisteme de purtare sunt moartea discuției cu prietenii noştri. Tot aşa până când într-o zi luăm distanță unii față de alții pentru o perioadă. Dar asta nu înseamnă că nu mai putem stabili relaţii interumane. Întâlnirile cu alte mămici pot fi barca de salvare a activităţii noastre sociale pentru un timp. Nu e musai să atacăm numai subiecte legate de copii, dar dacă se întâmplă, discuția nu rămâne în aer și nici vreunul dintre interlocutori pe dinafară.
- Susţinere şi confirmare. De multe ori familia și cei apropiați nu sunt de acord cu stilul parental pe care încerci să îl adopți. Oamenii se atașează de credințele lor legate de creșterea copiilor și le propovăduiesc mai departe atât de convingător, încât uneori nu își mai dau seama câtă presiune pot pune pe o mămică începătoare. O baie de mulțime printre mămicile de aceeași generație, cu aceleaşi frământări, temeri sau anxietăţi, cred că îți poate reda încrederea în instinctele tale, în firescul pe care tu îl consideri potrivit pentru copilul tău. Sau pur şi simplu îţi poate aduce un sentiment de linişte, pentru că nu eşti singură.
- Evitarea izolării. Din cauza posibilităților limitate de deplasare cu cel mic sau a puținelor locații accesibile în compania copilului, tindem să ne izolăm. Rămânem captive în sarcinile de îngrijire a copilului, uitând de nevoile noastre. Starea în care cădem este uneori vecină cu depresia şi am simţit-o de atâtea ori pe pielea mea. Atunci se recomandă ieşirea din vizuină. Apropierea altor oameni sau ieşirea din rutină îţi aduc un plin de energie. Ceea ce îmi place mie la acest tip de evenimente este că ele sunt organizate de şi pentru mămici. Locaţia, programul şi toate celelalte detalii sunt stabilite cu grijă şi atenţie, ţinând cont de condiţia femeii cu un copil sau mai mulţi la purtător.
- Cunoşti persoana din spatele profilului de Facebook. Avem tendinţa aceasta de a crede că alţii o duc infinit mai bine decât noi. Aşa pare din zicerile lor pe reţelele de socializare, din pozele postate. Ei trăiesc la vie en rose, pe când noi abia răzbim prin zilele din viaţa noastră. Ziua lor are mai mult de 24 h, energia le e la cote maxime întotdeauna şi realizările vin de la sine. Sau îi înzestrăm cu calităţi alese, de care noi nu vom fi demni în veci. Putem rămâne la aceste plăsmuiri, sau ne putem activa curiozitatea de a descoperi latura umană şi adevărata poveste. S-ar putea să rămânem surprinse. Tot oameni sunt şi ei, iar asta ne dă speranţă!
- Informaţii. Multe. De la speakerii invitaţi, dar şi de la mămici. Despre creşterea copiilor sau despre cum ne putem uşura viaţa, informaţii care ne pot conduce la deciziile potrivite la un moment dat.
Inspiraţia pentru acest articol mi-a venit după ultimul eveniment la care am participat. Am ajuns acolo convinsă că vom pleca după sesiunea de dimineaţă, dar ne-am făcut ieşirea după mai mult de 10 h. Copiii s-au jucat aproape fără oprire, în timp ce eu am profitat de timpul liber. Am avut şi oboseală şi tantrumuri, dar astea au fost abia după ce am ajuns acasă. 😀
Mai multe despre eveniment, dar şi din culisele lui, puteţi citi direct din relatările organizatoarelor:
- Tocuri, farduri, informații și 160 km cu mașina, adică Mămici pe Tocuri ediția a 4-a
- MAMICI PE TOCURI, EDITIA 4
- Eu nu am vrut să alăptez..
Foto credit: Diana Damalan Photography
Mi-a plăcut treaba cu "ieșitul din vizuină" ? Îmi place mult articolul, subscriu la fiecare punct.
E în el doar experienţa mea de mămică..Mie îmi fac bine astfel de ieşiri, nu degeaba susţin specialiştii că avem un "creier social". :)
Iti multumesc mult ca ai venit si ma bucur ca ti-a placut si ca ai stat toata ziua! Imi pare rau doar ca nu am stat mai mult de vorba! Poate reusim acel playdate curand!
Sigur, Ada! Mai avem noi timp...Doar să ne adunăm de prin vacanţe şi facem playdate-ul. :)
Da, da, da. Fac bine si intalnirile clubului de carte :P
Hi, hi...să ştii că azi am primit cartea şi mă apuc de citit. Mă primiţi chiar dacă nu reuşesc să o termin, da? :D