Te salut! Îmi era dor de tine și să ne conectăm în acest fel. Îmi era dor și de scris. De scrisul acesta, de pe blog. Care îmi oferă libertatea de exprimare pe care o caut și la care îmi doresc să ajung. Motivul pentru care nu am mai apărut la întâlnire pe aici în ultimele luni se numește lucrare de disertație pentru examenul de final de formare în psihoterapie integrativă. Acolo s-au dus aproape toate resursele mele pentru scris și nu numai. Bineînțeles că nu este un scris la fel de împlinitor ca cel de aici și m-am confruntat cu multe blocaje. Pe care le cunoșteam de dinainte, dar nu așa de îndeaproape și în profunzime. Dar despre ele într-un alt articol, acum că mi-a mai rămas doar un ultim capitol din lucrare de pus la cale.
Astăzi vreau să îți povestesc despre altceva, despre un alt proces. Săptămâna trecută, am abordat împreună cu Ada într-un live pe Facebook călătoriile și vacanțele cu copiii. Dacă ne-ai ratat, iată aici un link.
Povestea pe scurt :
Poziția mea este clară: dacă vrei să te relaxezi și să te bucuri de vacanță, tu, adultul, nu pleci cu copiii în acea vacanță. Poate doar în locuri pe care le cunoști puțin, știi la ce să te aștepți (și de la copii, și de la destinație) și îți reduci mult așteptările de la activitățile pe care le poți desfășura.
Însă realitatea zilelor noastre este că a venit vara în Olanda și a adus cu ea dorul de ducă. Din ce în ce mai mare. Măcar pe aici, prin țară. Am stat 10 luni prin curtea casei, dar cam atât ne-a ținut răbdarea. Marile orașe sunt doar la 1-2 ore de condus. Ce om sănătos la cap ar rezista tentației?! Rămân la părerea mea (fără copii), dar din lipsă de alte soluții momentan, de două weekend-uri încoace testăm apele excursiilor de o zi în patru. Pentru asta ne-am ajustat așteptările și ne-am rezumat doar la străzile și clădirile din centrul orașelor.
Eh, după câteva aventuri din acestea, lucrurile nu prea funționează așa cum am sperat. Pare că suntem departe de momentul în care copiii se vor putea alinia (și) nevoilor noastre de explorare. Este un proces abia la început și până vom găsi combinația potrivită pentru toată lumea, nu vom fi feriți de frustrare, furie și tot cocktailul. În starea aceasta m-a găsit întâlnirea virtuală bilunară de ieri din cadrul comunității Femei Imperfecte. Încărcată și frustrată, după un centru de Rotterdam văzut pe fugă, în proteste de copil așezat în fund pe trotuar de plictiseală.
La timpuri noi, prietene noi
Ce faci în astfel de situații, la limita între rațional și emoțional, așadar?! Din experiențele mele, mai mult sau mai puțin recente, este bine să ai un spațiu de sprijin, o prietenă căreia să i te destăinui. Ideal ar fi un trib de femei, mame și ele, care îți înțeleg năduful și supărarea. Nu ai nevoie de mai mult. Doar să știi că nu ești singură, absurdă, neînțeleasă… Odată devenită mamă, oamenii în fața cărora te mai poți deschide ca să vorbești despre provocările tale de zi cu zi fără să te simți rușinată, vinovată mică și neinteresantă, devin din ce în ce mai puțini. Prieteniile vechi rămân mici. Sau, pur și simplu, mențin vie acea parte din tine dezvoltată în relațiile dezvoltate în perioada pre-copii. Și este în regulă să fie așa. Din când în când, ai nevoie să îți amintești și cine erai înainte de copii. Sau cine ești fără copii.
Însă acum, în perioada de creștere a copiilor, petreci mare parte din timp în stația cu “mami, mami, maaamiii, mamiiiii” la maxim în difuzoare. Viața ta capătă alte sensuri, interesele devin altele, nevoile se schimbă. Și atunci te îndrepți spre prietene care nu dorm nici ele nopțile din cauza acelorași preocupări și frământări.
Oricât de distanțați am trăi astăzi față de familia de origine, tot avem nevoie să ne înconjurăm de persoane cu nevoi și stiluri de viață asemănătoare. În orice epocă ne-am trăi maternitatea, nu suntem făcute să trecem singure prin ea. Din fericire, online-ul ne ajută în zilele noastre să ne găsim tribul. Acela care contează pentru noi, în care ne simțim în siguranță și care ne sprijină. Asta înțeleg eu prin comunitățile online.
O comunitate doar pentru tine
După mai bine de cinci luni de Femei Imperfecte, pot să îți spun ce poate face prezența și sprijinul unei comunități. Atât din experiența mea personală, precum episodul despre care ți-am povestit mai sus, cât și din experiența altor femei care au răspuns cu “da” invitației noastre:
- Sentimentul de izolare și singurătate se diminuează. Chiar dacă situațiile sunt diferite, într-un cerc de mame vei găsi empatia și susținerea de care ai nevoie în situația ta particulară. Pe scurt, vorbiți aceași limbă despre lucruri diferite. Sau chiar dincolo de cuvinte.
- Te inspiri din exemple concrete, reale, trăite și simțite. Cu alte cuvinte, o persoană în carne și oase traduce prin exemplul personal o informație pe care poate ai citit-o la un moment dat într-o carte, dar nu i-ai prins sensul până acum. Sau te pregătește, măcar la nivel mental, pentru etapele următoare de dezvoltare ale copilului tău. Ohooo, din câte povești mi-au auzit urechile de la mame cu copii mai mari decât ai mei până acum, mă simt puțin mai pregătită pentru ce va avea să vină.
- Cineva este acolo să îți asculte și ție tantrumurile. Oricât de copilărești și iraționale ar părea, ele există și la vârste trecute de anii copilăriei. Iar mamele nu sunt scutite. Într-un cerc de mame te descarci, pentru ca mai apoi să faci spațiu și să îți aduni forțele pentru o nouă abordare. Una mai benefică pentru copiii și familia ta.
- Poți obține soluții și variante de răspuns, scurtături pentru necunoscuta din problema ta. Din ceva ce a aplicat o mamă, ceva ce a aplicat cealaltă, măcar există speranță că îi vei da de cap într-o zi și tu.
- Treci prin întâmplările mămiciei cu zâmbetul pe buze. Glumele unei mame, doar o altă mamă le gustă cu adevărat.
În final, vreau să te felicit! Misiunea pe care ți-ai asumat-o este pe viață și nu este ușoară deloc. Creșterea unei alte ființe umane este o treabă serioasă, solicitantă, care nu de puține ori te face să te îndoiești de tine. De ce știi și ce poți să faci. Și cu toate acestea, te descurci excelent, chiar dacă tu nu vezi și nu crezi asta. Contribuția ta este reală și valoroasă. Însă nu este nevoie să faci această călătorie de una singură.
Hai cu noi în tribul de Femei Imperfecte!
Comments