contact@denisamanica.ro
  • Acasa
  • Despre mine ⌵
    • Despre blog
Denisa Mănica
  • Blog ⌵
    • A fi Părinte
    • Feminitate
    • Utile
    • Evenimente
  • Contact
  • Acasa
  • Despre mine ⌵
    • Despre blog
  • Blog ⌵
    • A fi Părinte
    • Feminitate
    • Utile
    • Evenimente
  • Contact
februarie 21, 2018 | in Utile

Unu plus una egal câteva zile de vacanţă în Atena

IMG-20180221-WA0023
Reading Time: 6 minutes

Străduţe înguste şi îmbâcsite, mirosuri care de care mai pestriţe, de abia ne ţinem nasul pe loc. Clădiri gri şi cam dărăpănate, ici, colo înveselite de câte un grafitti. Cutii goale de fructe şi legume zac aruncate alandala. Trotuarul devine greu de tranzitat şi ne vedem nevoiţi să ne continuăm mersul domol pe mijlocul străzii. Stă să se însereze, iar oamenii se pregătesc să pună lacăt pe uşile prăvăliilor de cartier. Întâlnim şi grupuri mai gălăgioase, puse pe harţă. La un moment dat, chiar avem impresia că lăsăm în urma noastră răsunetul unei palme pe un obraz străin. Trebuie să recunoaştem că realitatea de pe străduţa lăturalnică ne cam îngenunchează aşteptările noastre legate de această vacanţă în Atena.

Ca şi la Roma, am plecat fără un plan de bătaie. Escapadele astea în doi încep să devină o fugă din viaţa noastră de părinţi. (Da, nu sună prea drăguţ şi înălţător, dar aşa sunt. Culmea, nu mă simt vinovată pentru ele şi nici demnă de ars pe rug. Dimpotrivă, mă simt îndreptăţită să le am. 🙂 ) Aşa că, şi pe cea din Atena am luat-o ca atare. Am avut aproape patru zile pline la dispoziţie, dar am fost atât de dezumflaţi de prima impresie, încât ne-am pus pe tânjală după prima.

Nu a fost cea mai lină aterizare a mea de pănă acum, dar cu siguranţă a fost cea mai ofertantă ca privelişte.
Ce am vizitat?

Nu voi insista pe obiectivele turistice. Şi asta pentru că există mai multe articole scrise pe această temă de către oameni mult mai în temă decât noi, care ne-am rezumat la Acropole, dealul sacru al oraşului pe care se află vestitul Parthenon (templul zeiţei Atena), iar în următoarele zile ne-am făcut veacul pe lângă el. Cu acelaşi bilet am putut să vizităm şi Agora (piaţa în care se întâlneau atenienii pentru diverse activităţi culturale, religioase, comerciale, etc..), Templul lui Hefaistos, Biblioteca lui Hadrian şi Templul lui Zeus Olympianul. Tot cu acelaşi bilet am fi avut acces la Kerameikos, dar la care nu ne-am ostenit să mai ajungem. Nu mai spun că eram cazaţi aproape de Muzeul Naţional de Arheologie, dar somnul de după-amiază ne-a ademenit mai mult decât o deplasare înspre dânsul.

Teatrul lui Dionysos, locul unde a luat naştere teatrul european.
Rătăcind spre Acropole, încercând să găsim intrarea, dar ce mai contează cu aşa privelişte?!

Ce am mâncat?

Pe la obiectivele turistice nu prea ne-am înghesuit noi, dar să ne fi văzut cum le bifam pe cele culinare. Din a doua zi am descoperit acest articol al Andreei (www.tastebazaar.ro), pe care nu o cunosc nici acum, dar care ne-a devenit bună prietenă pentru tot restul şederii noastre în Atena. Ca să vă faceţi o idee, o jumătate de zi am dedicat-o călătoriei în Pireu. Nu pentru că am fi fost nerăbdători să îi aflăm frumuseţile, dar prea ne lăudase fata noastră restaurantul Yperokeanio. Şi nu am regretat că i-am dat crezare. Am mâncat acolo una dintre cele mai savuroase mâncăruri gustate vreodată: caracatiţă cu piure de vinete. Da, restaurantul nu arată grozav, dar înţeleg că dacă nu îţi faci programare, nu prea ai şanse să găseşti o masă liberă. Chiar şi noi am avut noroc, cineva tocmai îşi anulase rezervarea.

Şi tot datorită Andreei am avut ocazia să ne delectăm cu o poţie de portokalopita de la Yiasemi. În afară de prăjitura delicioasă, cu gust autentic de preparat făcut în casă, experienţa în sine a fost una inedită: locul de servire se afla undeva pe nişte trepte, la poalele lui Acropole. Nu au fost rele nici plăcintele de la Bougatsadiko, patiserie pe care am descoperit-o apoi şi în recomandările lui Andrew Zimmern în emisiunea Bizzare Foods. Ţineţi minte articolul de care v-am zis şi dacă ajungeţi prin Atena, mergeţi pe mâna lui. E verificată treaba! 🙂

Unde ne-am cazat?

Am găsit un fel de apartament la aproximativ 2,5 km de zona centrală. S-a dovedit o alegere mult mai inspirată decât hotelul din Roma. Chiar mai ieftin ( aprox. 50 euro/noapte) şi condiţii de cazare muuuult mai bune. Modern, curat. Aveam şi o chicinetă la dispoziţie, dotată cu toate cele pentru un mic dejun în cameră, dar la noi nu a fost cazul. Draperiile blackout au fost mai mult decât binevenite.

Ce impresii mi-a lăsat oraşul?

Am aterizat în Atena cu aşteptări mari. La începuturile mele în câmpul muncii, am lucrat într-o firmă cu acţionari greci. După felul în care vorbeau ei despre capitala ţării lor, ajunsesem să văd Bucureştiul ca pe un oraş de mâna a treia în comparaţie cu Atena. Iar ceea ce găseam acum la faţa locului, după 10 ani, nu prea avea de-a face cu imaginea din capul meu. În drumul nostru zilnic înspre Monastiraki şi cartierul Plaka, am descoperit un oraş învechit. Clădiri la fel de gri şi neîngrijite precum în Bucureşti, blocuri întregi părăsite. Iar în unele privinţe, mi se păreau chiar mai rămaşi în urmă decât noi. Comerţul stradal, de exemplu. Nu m-aş fi aşteptat să văd tonete atât de aproape de centrul unui oraş elevat şi evoluat precum Atena din mintea mea. În felul acesta cred că mi-am sabotat singură vacanţa. Totul mi se înfăţişa prin ochelarii deziluziei.

Mi-a plăcut însă stilul de viaţă al atenienilor. Sau, cel puţin, ceea ce mi s-a părut mie a fi un stil de viaţă. Dimineaţa îi vedeai împreună pe la vreo patiserie, unde îşi beau cafeaua şi mâncau o bucată de plăcintă, iar în weekend, cu greu găseai o masă liberă să mânânci undeva. Şi nu cred că erau toate ocupate de turişti.

Niciodată în viaţa mea nu cred că am traversat strada pe culoarea roşie a semaforului mai mult decât în Atena. În primele zile, eram singurii ciudaţi care respectau regulile de circulaţie. Dar până la final, ne-am dat şi noi după oamenii locului. Mi se părea incredibil modul în care şoferii îi fereau pe pietoni, fie că era roşu sau verde pentru ei.

Multe biserici, unele mai mari şi impunătoare, altele mai micuţe şi modeste. Şi foarte multe magazine cu articole bisericeşti, expoziţii de icoane, patrafire, cădelniţe şi altele asemenea. S-o spune despre Atena că este legănul civilizaţiei europene, dar mie mi s-a părut a fi şi leagănul ortodoxiei.

Dacă vreţi să vă începeţi cariera în turismul culinar, Atena este cu siguranţă o destinaţie. Văleu, şi ce mai destinaţie! Dar nu mai insist pe subiect, pentru că deja v-am lăsat impresie de gurmanzi. Nu că n-am fi! Măcar şi pentru mâncare şi tot aş mai face o vacanţă în Atena. Sunt sigură că are mult mai multe de oferit acest oraş, dar deocamdată atât am putut noi: plimbări la pas, program de voie, mâncare şi somn. Următoarea destinaţie de pe listă este Londra, dar gata, fără un ghis turistic în bagaj, nu mai plecăm! 🙂

Dacă ţi-a plăcut articolul pe care tocmai l-ai citit şi ai vrea să prinzi de veste imediat ce se publică următorul, te invit să urmăreşti şi pagina de Facebook a blogului.

Submit
<!– 1519048146941 —

Similare

Tags: cuplu vacanţă viaţa e frumoasă
Join Discussion
6 0

Article by Denisa

Bună! Eu sunt Denisa și îți urez bun venit în lumea mea! Îndrăgostită de familia mea, de cărți, de dezvoltare personală și psihoterapie scriu cu pasiune despre lucruri frumoase sau mai puțin frumoase, despre povești de viață pe măsură ce le trăiesc. Sunt consilier de dezvoltare personală și psihoterapeut integrativ în formare, așa că dacă ți se pare că te pot ajuta cu ceva, dă-mi de știre folosind formularul de contact.

Previous StoryDependenţa de Facebook… sau aici se duce timpul dumneavoastră! Next StoryCe mai citim (#5) – Orbi (Petronela Rotar)

Comments

  1. Andreea februarie 22, 2018 Răspunde

    Ma bucur tare mult ca v-au folosit recomandarile si iti multumesc pentru laudele aduse articolului :). Mie mi se pare foarte important ca atunci cand ajungi intr-un loc sa eviti tepele turistice si sa mananci in locuri cu mancare locala adevarata, asa ca atunci cand descopar ceva care merita, imi place sa dau mai departe informatia. Apropo de asta, am cateva recomandari si pentru Londra pe blog, iar pe langa cele pe care le-am bifat, ti-as mai recomanda Bone Daddies (pentru ramen), unde inca regret ca nu am ajuns si Beigel Bake pentru sandwich-ul cu salt beef. Have fun la Londra! (e orasul meu de suflet <3)

    • Denisa februarie 22, 2018 Răspunde

      Andreea, a fost mină de aur! Singurul regret pe care l-am avut a fost că nu l-am găsit încă de la început şi nu am apucat să bifăm întreaga listă. Mulţumim şi noi prietenilor tăi din Atena! :) P.S Am ochit deja articolul despre Londra. E pus bine! Mulţumesc! :)

  2. Andreea februarie 22, 2018 Răspunde

    Adevarul e ca lor li se cuvin multumirile :). Le transmit! Abia astept sa vad ce testati in Londra.

    • Denisa februarie 23, 2018 Răspunde

      Lor și ție că ai împărtășit toate imaginile și informațiile cu noi! :) Abia aștept Londra! Doar vremea îmi dă emoții. :)

  3. Ada februarie 27, 2018 Răspunde

    In primul rand... Ador incaltarile tale!!!❤️❤️❤️ In al doilea rand, multumesc de recomandari, abia astept sa vina sfarsitul lui Martie si sa merg pe urmele tale prin restaurante :D

    • Denisa februarie 27, 2018 Răspunde

      Mulţumeeesc! Dar complimentele merg către Mr. Mănica. Sunt ceva ani de când îmi alege încălţările sport. Ohooo...ai ceva de colindat! Dar merită! :)))

Cancel Reply

(not be shared)

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cauta un articol

Facebook

Facebook

Abonare E-mail

Vei primi notificari pe e-mail, despre fiecare postare noua.

Alătură-te celorlalți 23 de abonați

Ultimele Articole

  • Red & Black Online Workshop (2)

    “Din interior la exterior” – primul meu workshop online pentru tine

  • IMG_20220205_180212

    Să sperăm că acesta este sfârșitul (gânduri din izolare)

  • IMG_20220120_092340

    DE CE și CUM să îți scrii o scrisoare la început de an…

  • people-2587353_1280

    Cum se simte Crăciunul tău, atunci când nu mai trăiești în România?

  • 260605489_881390729225297_5174927168452504290_n

    Un an și (aproape) patru luni de aventură olandeză

Scriu despre

alimentație sănătoasă alăptare autocontrol blog blogging cadouri campanie comunitate conștientizare copii copiii cuplu călătorii cărţi educaţie emoţii eveniment feminitate fotografii de familie frumuseţe handmade informaţie investiţie iubire necondiţionată maternitate mămicie noi doi Oana Moraru parenting relaţie responsabilitate reţete reţete fără zahăr sănătate sărbătoare teatru Tv vacanţă viaţa e frumoasă vulnerabilitate work at home moms zile din viața noastră îngrijire şcoală pentru bloggeri şcoală pentru părinţi

Discuţii, discuţii

  • Denisa la Un an și (aproape) patru luni de aventură olandeză
  • Flori la Un an și (aproape) patru luni de aventură olandeză
  • Adriana la “Din interior la exterior” – primul meu workshop online pentru tine
  • Natalia Dabija la “Din interior la exterior” – primul meu workshop online pentru tine
  • Laura la Cum se simte Crăciunul tău, atunci când nu mai trăiești în România?

Categorii

  • A fi părinte
  • Campanii
  • Evenimente
  • Feminitate
  • Utile

Caută

Linkuri utile

  • Politică de confidențialitate

Arhivă

mai 2022
L Ma Mi J V S D
« feb.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  
Copyright DenisaMănica.ro | Web-Design by Cloudberries.ro