O vacanţă all inclusive în Antalya era maximul pe care ni-l puteam dori acum aproape 8 ani pentru voiajul de nuntă. Dar banii din darul de nuntă s-au dus repede. Maşina a avut prioritate şi ne-a pus pofta-n cui de bronzat pe meleaguri îndepărtate. Ne-au prins bine şi cele câteva zile petrecute la marea noastră, şi acelea facilitate de o prietenă foarte bună.

Ştiţi cum e cu lucrurile alea pe care ţi le doreşti atât de mult când eşti mic şi odată ajuns pe banii tăi sunt primele capricii pe care ţi le satisfaci? Cam aşa şi noi. Pur şi simplu nu puteam trece mai departe fără să fi avut măcar o dată experienţa all inclusive-ului din Turcia. Deşi după concediul din Thassos de anul trecut bănuiam că acesta nu era chiar genul nostru de vacanţă. Trebuia să scăpăm de idee, prea tare ne rodea curiozitatea. Iar dacă era să o facem, măcar să o facem acum cât sunt copiii mici.

Am făcut toate demersurile pe la sfârşitul lui ianuarie, începutul lui februarie. În primă instanţă, preţul ne-a cam tăiat răsuflarea. Ce-i drept, nici noi nu eram obişnuiţi să investim foarte mult în vacanţe. Contravaloarea zborului cu avionul pentru 4 persoane aproape că egala costul cazării. Începusem să facem calculele, cu banii aceia (suma totală) stăteam în Grecia cel puţin 2 săptămâni. Dar le promisesem copiilor că anul acesta vor zbura cu avionul, iar noi trebuia să ne luăm odată gândul de la ce ar fi fost dacă…

Puncte forte.

Cred că cel mai mare avantaj al unei vacanţe all inclusive este confortul de care nici noi nu am fost lipsiţi:

• Cameră destul de spaţioasă, un family room cu perete despărţitor între patul nostru şi paturile copiilor. Curată şi curăţată în fiecare zi.
• Mâncare câtă vrei. Poate prea multă. Variante pentru toate gusturile, diversificată, cu seri tematice: barbeque, night fish, seară chinezească, etc..
• Baruri şi locuri de luat masă în afara hotelului în intervalul 10.00-17.00. Cu feluri de mâncare mai puţin diversificate, dar eficiente în cazul în care îţi dorești să stai toată ziua la piscină.
• Piscine de tot felul: pentru copii, pentru adulţi cu copii, dar şi pentru adulţi exclusiv.
• Divertisment pentru copii şi adulţi, atât ziua, cât şi seara.
• Mini-parc de distracţii pentru copii, tobogane cu apă pentru copii şi adulţi.
• Plajă proprie cu nisip.

Puncte care pe noi ne-au dezavantajat.

Am plecat în această vacanţă cu gândul să ne relaxăm. All inclusive-ul trebuia să fie secretul unei vacanţe liniştite. Chiar dacă nu aveam să ne delectăm ochiul şi mintea, măcar nu aveam să ducem grijă de nimic în ceea ce îi privea pe copii. Visam la lâncezit pe şezlong la soare şi la bucuria de a avea marea aproape. La ceva timp investit în noi şi la compania prietenilor noştri pe care îi vedem aproximativ o dată pe an. În schimb, la faţa locului am experimentat:

• hotel mare, agitaţie, distracţii prea multe = suprasolicitare copii. Abia după jumătatea vacanței ne-am găsit cât de cât un ritm. Şi când să ne simţim bine, a trebuit să ne facem bagajele.
• la apa mării abia dacă am ajuns. Şi nu în fiecare zi. Până acolo aveam de străbătut cale lungă, printre piscine cu tobogane şi alte distracţii pentru copii.
• secretul nostru pentru o vacanţă reuşită, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, este respectarea orelor de somn de după-amiază. Altfel, se declanşează haosul. Ia şi convinge copiii să iasă din apă când distracţia lor este în toi şi oricum ar mai avea atâtea pe listă de bifat…Explicaţii, peste explicaţii şi peste alte explicaţii.
• ce relaxare, ce lenevit la soare când ai de pus cap la cap programul copiilor cu orele acceptabile de expus la soare şi cu programul de masă al hotelului?!? Iar pentru masă ia în calcul că măcar pentru seară ai de duşat şi împopoţonat 2 adulţi şi 2 copii. Aaa, şi să nu uităm nici de programul parcului de distracţii.
• nici mâncarea nu ne-a tihnit complet. Parcă pierdeam mult prea mult timp la masă, ne pierdeam printre variante, de cele mai multe ori copiii veneau cu noi şi până îi împăcam pe ei, ni se umplea stomacul cu nervi. Şi tot slalomul acela printre oameni cu farfurii pline cu mâncare..

După această minunată experienţă, ne-am dat seama că all inclusive-ul nu prea este pentru noi. Nu pentru moment, cel puţin. Deşi eram convinşi că aceasta este perioada cea mai potrivită de testare. Ne-am dat seama că la noi încă funcţionează lucrurile simple. Varianta de anul trecut, din Thassos, a fost mult mai pe stilul nostru şi atunci parcă am reuşit să împăcăm mai bine şi capra şi varza. Marea, nisipul, câteva jucării de plajă sunt mai mult decât suficiente pentru copiii noştri. Agitaţia provoacă agitaţie şi mai mare, de la exterior către interior, de la mic la mare.

Una peste alta, vacanţa şi-a atins scopul. Copiii s-au bucurat de primul lor zbor şi s-au distrat. Iar noi, chiar dacă am plecat cu frustrarea că nu am stat mai aproape de mare şi mai departe de agitaţie, măcar ne-am făcut hatârul cu all inclusive-ul şi acum ştim în ce condiţii ne-am mai întoarce. Ştim clar că acesta nu este genul acela de concediu în care să investim după un an cu dor de ducă. Chiar dacă nouă ne cam place mâncarea, nu am vrea să facem din ea distracţia principală a vacanţei. Iar să stăm închiși într-un hotel timp de o săptămână, dăunează grav stării noastre de bine pe care sperăm să o obţinem în urma vacanţei.