Început de săptămână. Oare ce mi se pregăteşte? Aceasta e întrebarea! Încep să cred că cei mici au un plan de dezvoltare pentru mama lor, pus la cale în secret, dar de care se ţin cu sfinţenie. Asta că tot mă mai ajung din urmă gândurile negre și mi se pare că trece timpul mult…
Atât de mult îmi doresc uneori să fac rost de un strop de răbdare… Să îl gasesc pe undeva, oriunde! Nu am nevoie decât de un pic, picul acela care face diferența, care mă salvează pe mine de la potopul de remușcări și care revarsă asupra lor iubire. Iubirea aceea necondiționată despre care auzi oriunde…
Nu a fost mereu aşa, nu m-am năpustit pe cărţile de parenting imediat ce mi s-a confirmat existenţa primei sarcini. Nici nu cred că aveam habar că există aşa ceva! În condiţiile unei ameninţări de avort pe la două luni şi jumătate, am fost mai mult omul momentului. Cele nouă luni au reprezentat o punte…