Reading Time: 6 minutes

Ceva care acum o lună și puțin părea atât de departe, acum ne amenință atât de aproape, încât îi simțim răsuflarea în ceafă la orice pas. De săptămâna aceasta, în special, Coronavirus nu mai este o poveste, ba chiar a devenit o realitate destul de tristă.

Viața se întâmplă. Nu avem cum să controlăm toate crizele care ne pasc în orice moment. Ele vin și trec, precum valurile mării. De noi depinde cum le traversăm și cu ce lecții rămânem în urma lor. Să stăm acasă din motive de precauție și să respectăm niște măsuri pentru sănătatea și siguranța noastră și a celor din jur, nu este chiar cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla, nu? Ba chiar putem să întoarcem situația cât se poate de în avantajul nostru:

1. Să încetim ritmul sau chiar să ne oprim.

Să ne extragem din iureșul vieții noastre este extrem de greu. Să ne deconectăm de la agenda noastră, de la listele pe care le-am făcut la începutul anului, de la planurile puse la punct cu atâta efort este o adevărată dramă.

Dar dacă acesta nu este un timp pierdut, ci este, de fapt, un timp câștigat? Dacă ne-am folosi de această perioadă să privim lucrurile din alt unghi? Dacă, obligați de împrejurări, am schimba perspectiva? Cu siguranță în aceste momente ne pot veni niște idei la care, în contextul obișnuit, nu am fi ajuns. Putem atinge acea claritate care altfel ar fi fost greu de obținut în condițiile călduțe ale vieții noastre.

2. Să revenim la noi și la spațiul nostru personal.

Întreruperea contactului intens cu mulțimile de oameni și încetarea risipirii energiei în mii de activități este o oportunitate. În general, fugim de singurătate, ni se pare înfricoșătoare și este în regulă să simțim asta. Dacă nu știați, este una dintre grijile fundamentale ale omului. Suntem ființe sociale prin definiție. Însă nu poți avea relații autentice cu ceilalți până nu ai una cu tine. Din păcate, abilitatea și practica de a sta cu noi înșine ne lipsesc. Acum este un moment bun să începem o reconectare cu cine suntem.

Ne facem datori la bănci pe viața ca să ne luăm casa noastră, să avem colțișorul nostru peste care să fim stăpâni. Apoi muncim de dimineața până seara ca să ne plătim ratele și să facem acest spațiu cât mai confortabil și mai plăcut. Cred că ați observat cât de pline sunt magazinele de amenajări interioare în zilele libere naționale. Și tot efortul pentru doar 2-3 ore seara, în timpul săptămânii, și ceva mai multe în weekend. Acum avem ocazia să ne bucurăm mai mult de ceea ce am realizat.

Ah, și în sfârșit am găsit timpul să facem ordine în sertarul ăla din bucătărie sau în dulapul cu haine! 🙂

3. Să ne observăm emoțiile, să le conștientizăm și să le acceptăm.

Frica pe care o simțim acum nu este dușmanul nostru, este o reacție normală a psihicului nostru, suntem vii și obiectivul nostru este să supraviețuim. Frica de moarte este pe aceeași listă cu singurătatea, despre care vă povesteam mai sus. Dacă vreți, frica este un gardian de nădejde, dar un stăpân de temut. În doze potrivite, ajută scopului nostru, ne pune în alertă și luăm măsurile potrivite. Ceea ce este excelent!

Dar dacă dăm buzna în magazine și golim rafturile luând mai mult mai mult decât am avea nevoie chiar și în situații de criză, atunci este clar că am capitulat și i-am dat voie să preia frâiele. Ați fi surprinși, dar nu este doar frica noastră acolo, este și cea a strămoșilor noștri care au trecut prin războaie, au suferit de foame, a părinților noștri care au trăit vremuri austere.

4. Să avem grijă de noi.

Corpul nostru are nevoie să fie în formă maximă pentru a face față situației. Fie că vorbim despre stresul acestor zile, fie că ne vom confrunta cu o eventuală infectare. Grijă mare la alimentație, hidratare, odihnă și mișcare! Un stil de viață cât mai sănătos este aliatul corpului nostru în condiții vitrege, Vă spune un om al cărui corp a suportat mai mult de 90 de zile (limita maximă) de antibiotice perfuzabile. Și sunt departe de a avea un stil de viață foarte sănătos, însă eforturile pe care le-am făcut de-a lungul timpului mi-au fost de mare ajutor.

Răsfățați-vă simțurile! Țara arde și baba se pieptănă veți gândi poate. Însă, în această perioadă, când sistemul nostru nervos este sub presiune maximă, când ochii și urechile interceptează tot felul de informații și imagini alarmante, avem nevoie să ne trezim simțurile prin care experimentăm lumea. Conștientizarea și experimentarea directă sunt aproape unul și același lucru. Fie că savurăm o ceașcă de cafea bună, o tabletă de ciocolată, un ceai cald, o sesiune de SPA improvizată chiar la noi acasă (o baie parfumată, un masaj), difuzăm uleiuri esențiale care să ne liniștească, aprindem lumânări sau bețișoare parfumate, ascultăm o muzică plăcută pe fundal sau privim albastrul cerului și un corcoduș înflorit, toate sunt lucruri mici pe care ne pot aduce beneficii mari.

Găsiți activități care vă plac, fie că este grădinăritul (o activitate de sezon, dacă locuiți la curte), să citiți cartea aceea care își așteaptă rândul de câteva luni, fie că gătiți pentru voi și pentru familie. Sau, pur și simplu, începeți acum să faceți ce amânați de mult timp.

5. Să nu stăm lipiți numai de ecranul televizorului sau de cel al telefonului navigând pe Facebook.

Dacă tentația este prea mare, urmăriți cu moderație canale de știri de încredere, nu pe cele care folosesc titluri alarmiste, site-uri de știri care ne bombardează cu informații neverificate.

6. Să ținem aproape emoțiile cu vibrație înaltă pentru susținerea sistemului imunitar.

Bucuria și recunoștința sunt astfel de emoții. Chiar și în aceste momente de maximă îngrijorare, cred că fiecare putem găsi în viața noastră motive care să ne facă sufletul să tresară de bucurie.

Acum avem timp să tragem aer în piept, să privim în jurul nostru și să apreciem tot ceea ce avem. Însuși faptul că putem să facem lucrul acesta este de ajuns. Gândiți-vă la toți oamenii aceia care pierd zilnic lupta! Vă puteți face un obicei din a face o listă cu 10 lucruri pentru care sunteți recunoscători la sfârșitul fiecărei zile.

7. Să facem exerciții de respirație, să ne rugăm sau să medităm.

Când ați tras ultima dată aer în piept cu putere? Suntem oare conștienți de acest mare miracol pe care îl trăim în fiecare clipă? Eu recunosc că obișnuiesc să respir atât cât să nu mă sufoc. Dar un exercițiu pe care îl fac atunci când am nevoie să mă calmez este să:

– inspir cu putere în timp ce îmi imaginez că în Univers există suficientă iubire, compasiune și susținere pentru mine

– expir, lăsând aerul să iasă ușor, ușor, în timp ce îmi imaginez că odată cu el se duc toate tensiunile, preocupările, fricile și tot ceea ce nu îmi mai este de folos.

Atunci când vă rugați și meditați, trimiteți gânduri bune, compasiune și iubire oamenilor infectați, personalului medical și tuturor cercetătorilor care în aceste momente încearcă să descopere vaccinul care să oprească răspândirea virusului.

8. Să ne descrețim frunțile și să râdem.

Să mai schimbăm televizorul de pe canalul de știri pe Comedy Central, pe Netflix sau HBO Go.

Să râdem. Poate chiar și forțat, dacă nu ne vine firesc la început. Putem încerca un exercițiu în care ne setăm cronometrul pe telefon și râdem timp de 2 minute. Dacă o facem împreună cu ceilalți, exercițiul s-ar putea să dureze chiar mai mult. După cum știm, râsul este molipsitor și un mecanism de eliberare a tensiunilor din corp la îndemâna tuturor..

9. Să nu lăsăm subiectul coronavirus să ne monopolizeze discuțiile.

Discuțiile în familie, cu prietenii pe WhatsApp sau la telefon cu rudele apropiate. Îngrijorarea și teama s-au cuibărit oricum în sufletele noastre, dar să nu le alimentăm mai mult decât este cazul.

10. Să ne oferim ajutorul.

Atunci când ajutăm pe cineva, ne simțim și noi bine, iar cocktailul de hormoni care se revarsă în organismul nostru este de un real folos sistemului nostru imunitar. Așa că, data viitoare când ieșiți la cumpărături sau mergeți la farmacie, întrebați o persoană în vârstă dacă are și ea nevoie de ceva. Din păcate, oamenii în vârstă și cei care suferă de afecțiuni cronice sunt cei mai expuși. Ei au nevoie să fie ajutați și protejați!

Cu această atitudine am reușit să trec peste 3 luni de internare într-un spital. Să îmi susțin organismul să se vindece și să îmi mențin tonusul chiar și atunci când perioada se prelungea de la un RMN la altul.

Sunt sigură că au rămas multe idei neexplorate și care ne-ar ajuta să ne păstrăm calmul în această situație. Vă aștept la un scurt brainstorming în comentarii! 🙂

Sănătate și să ne recitim/revedem cu bine!

Acest articol face parte din campania #CampanieColectivă, inițiată de comunitatea #DigitalParentsTalks denumită #JurnalDePrevenție.

Sursa foto: Pixabay.

Denisa